Sursa colaj foto: Pexels
Ai auzit vreodată de sindromul Pica la câini? Dacă denumirea îți este nouă, am să te întreb altfel: ai văzut vreodată cum câinele tău înghite diverse obiecte care nu sunt comestibile în mod normal? Cred că da. Medicul veterinar Georgiana Diaconu ne explică în interviul de mai jos cum să recunoaștem semnele sindromului Pica la câini și cum să acționăm mai departe. Când e cazul să mergem la cabinetul veterinar și care sunt riscurile dacă nu suntem atenți la comportamentul câinelui.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Pets&Cats: Ce este sindromul Pica și cum se manifestă la câini?
Georgiana Diaconu, medic veterinar: „Sindromul Pica este o tulburare comportamentală, de ordin alimentar, în care animalul înghite, în repetate rânduri, obiecte necomestibile. Cel mai adesea, pietre, lemne, dar și plastic sau hârtie”.
Pets&Cats: Cum ne dăm seama că patrupedul nostru suferă de acest sindrom?
Georgiana Diaconu: „Simpla ingerare a unor obiecte necomestibile ne poate ridica un semn de întrebare. Evident, nu de fiecare dată este vorba despre sindromul Pica”.
Pets&Cats: Care sunt urmările medicale ale sindromului Pica? Cum poate fi afectat animalul nostru de companie de comportamentul său? De ce boli ar putea suferi?
Georgiana Diaconu: „Urmările medicale diferă în funcție de obiectul ingerat. De exemplu, în cazul pietrelor, dacă sunt de dimensiuni mici, acestea pot fi eliminate prin scaun. Dacă, însă, sunt de dimensiuni mari, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală pentru extragerea acestora.
Dacă este vorba de lemn, urmările sunt de obicei mai drastice. Pentru că lemnul poate perfora stomacul, intestinul subțire sau gros. Depinde unde a ajuns după ingerare. Dacă organele sunt perforate se ajunge la septicemie. Cu atât mai mult, lemnul absoarbe apa și poate rămâne blocat într-o anumită poziție deoarece crește în volum. Dacă lemne crește în volum, nu mai există nicio șansă să fie eliminat pe cale naturală.
Manifestările clinice vor cuprinde:
- stare generală proastă;
- apatie;
- lipsa apetitului;
- polidipsie, adică senzație de sete excesivă;
- vomă după administrarea hranei sau apei;
- hematemeză, adică vărsături cu sânge;
- constipație;
- hematochezie, adică scaun cu sânge;
- melenă, adică scaun negru care indică o hemoragie în tractul digestiv”.
Pets&Cats: Atunci când câinele își mănâncă fecalele se poate considera că suferă de sindromul Pica?
Georgiana Diaconu: „Nu neapărat, pentru că fecalele nu sunt necomestibile. Nu este o situație plăcută nici pentru animal, dar nici pentru proprietar, însă se pot digera, fie pot fi eliminate pe cale naturală, fără intervenții medicale”.
Pets&Cats: Care sunt cauzele sindromului Pica?
Georgiana Diaconu: „Cauzele pot fi de două feluri. Comportamentale. De exemplu, din cauza anxietății, stresului sau plictiselii. Dar pot fi și cauze medicale: un deficit de minerale, anemie, boli gastro-intestinale sau probleme neurologice”.
Pets&Cats: Cum se pune diagnosticul de sindrom Pica la medicul veterinar?
Georgiana Diaconu: „În primul rând, prin anamneza amănunțită. Pentru că, chiar dacă uneori nu își dau seama, proprietarii observă elementele cheie care duc la un diagnostic cert. Testele paraclinice sunt, de asemenea, foarte importante. Testele imagistice: o ecografie, o radiografie. Testele de laborator: unde verificăm carențele de minerale, anemie, infecții, parazitoze”.
Pets&Cats: Care ar putea fi tratamentul pentru sindromul Pica?
Georgiana Diaconu: „Aici, depinde de fiecare cauză în parte. Tratamentul vine după ce am descoperit cauza. Dacă vorbim despre probleme comportamentale, cel mai adesea se ameliorează prin dresaj, iar implicarea proprietarului în toate activitățile animalului de companie este foarte importantă. Dacă vorbim despre unele carențe, atunci ne îndreptăm spre schimbarea hranei câinelui sau administrarea suplimentelor. Iar în cazul bolilor gastro-intestinale, odată identificată cauza, recurgem la tratament, la intervenții chirurgicale, după care introducem un tratament de susținere pe termen lung până ajungem la recuperare totală”.
Pets&Cats: Cum ar trebui să ne purtăm cu câinii care suferă de sindromul Pica?
Georgiana Diaconu: „Trebuie să fim foarte atenți și să acordăm o atenție și mai mare mediului în care trăiesc. Trebuie să eliminăm, pe cât posibil, toate obiectele care ar putea să le atragă atenția. Și, în cazul în care observăm simptomele de sindrom Pica, să aflăm cauza cât mai repede pentru a putea merge mai departe către tratament”.
Pets&Cats: Cum ar trebui să ne amenajăm casa dacă patrupedul nostru suferă de sindromul Pica?
Georgiana Diaconu: „Dacă vorbim despre un câine care stă la curte, trebuie să îndepărtăm toate obiectele care ar putea fi ingerate. De exemplu, jucării, culcușuri textile, lemne, sticle și chiar sfoara ar trebuie să fie pusă într-un loc la care câinele nu are acces. La jucării și la culcușurile textile câinele ar trebui să aibă acces doar atunci când este supravegheat de proprietar. Pentru un câine de apartament ar putea fi mai dificil, dar nu imposibil. Se aplică aceleași reguli și trebuie să fim atenți la obiectele pe care tind să le înghită. Le vom îndepărta din raza lor vizuală și din mediul lor până îndepărtăm cauza”.
Pets&Cats: Se poate manifesta sindromul Pica și la pisici?
Georgiana Diaconu: „Da, poate apărea și la pisici. Manifestările comportamentale sunt aceleași. Diferă, în schimb, obiectele ingerate. Pisicile nu prea mănâncă sau înghit pietre sau lemne, ci materiale textile, plastic sau pământ, de exemplu”.
