FOTO Freepik
Obligate de lege să limiteze risipa alimentară, tot mai multe firme din România găsesc metode ingenioase de a valorifica resturile rămase în urma proceselor de producție sau din activitatea comercială. De la carne transformată în hrană pentru câini și pisici, la ulei folosit pentru fabricarea lumânărilor sau coji de cacao refolosite în băuturi și batoane proteice, soluțiile nu doar că diminuează pierderile, dar deschid și surse noi de venit.
Urmărește mai jos producțiile video ale PetsCats.ro:
- articolul continuă mai jos -
Din resturi de carne – hrană pentru câini și pisici
Într-o carmangerie din București, aproape toată marfa este valorificată, inclusiv resturile rezultate în urma tranșării carcaselor. Acestea, împreună cu produsele din vitrine aflate la limita termenului de valabilitate, sunt transformate în salamuri pentru câini și pisici.
„Noi oricum plăteam ca să aruncăm resturile rămase sau carnea care era în ultima zi de termen și atunci, ca să evităm aceste costuri, o transformăm în carne pentru animale. Carne tocată, cârnați, mici, astea merg transformate. Cel mai bine merg organele”, susține Ionuț Anghel, proprietarul carmangeriei, la TV.
Cele mai căutate produse sunt organele, dar și carnea tocată, cârnații și micii. Acestea sunt colectate și trimise către o fabrică din Zimnicea, unde sunt procesate în produse speciale pentru animale de companie. Salamurile pentru câini și pisici costă între 6 și 8 lei bucata.
„Sunt deschiși pentru că și pentru ei este un avantaj, ei își reduc pierderile cu aceste, să spunem, deșeuri. Momentan suntem doar pe partea de salamuri pentru câini și pisici, dar urmează partea de conserve, pliculețe și hrană deshidratată”, spune Alin Zamfira, reprezentantul fabricii.
Uleiul ars devine materie primă pentru lumânări parfumate
În Timișoara, unele restaurante colaborează cu o companie specializată care colectează uleiul ars rezultat din gătit și îl transformă în lumânări parfumate. În loc să fie un deșeu costisitor de gestionat, uleiul devine o resursă reutilizabilă.
„Plătim pentru uleiul pe care îl colectăm de la restaurante. În momentul de față cred că avem în jur de 30, poate chiar mai mulți parteneri, cu care colaborăm. Mergem și colectăm periodic. Cred că lunar reușim să adunăm în jur de 2 tone și jumătate de ulei”, precizează Corina Tudorache, directorul de vânzări al companiei.
Această inițiativă are un dublu impact: protejează mediul prin reducerea deșeurilor greu biodegradabile și oferă restaurantele o metodă de a-și amortiza costurile.
Cojile de cacao și malțul din bere, transformate în gustări și băuturi
O altă direcție inovatoare este dată de reutilizarea deșeurilor din fabricile de ciocolată și bere. Cojile de cacao, care anterior erau aruncate după extragerea masei de ciocolată, sunt acum transformate în ceaiuri, sucuri sau chiar batoane proteice.
Malțul rezultat în urma procesului de fabricare a berii este un alt produs cu potențial. Acesta este utilizat în sucuri artizanale sau gustări de tip crackers, tot mai populare în rândul consumatorilor conștienți de impactul pe care îl au alegerile alimentare asupra mediului.
Un supermarket online din România a creat o categorie specială de produse realizate exclusiv din astfel de resturi refolosite.
„Avem deja peste 50 de articole în această categorie și aici combatem risipa alimentară. Avem crackers, băuturi, tot așa, sunt făcute de exemplu din cojile de la cacao care nu mai sunt folosite, sunt aruncate după ce se face ciocolată. Se fac ceaiuri sau se fac sucuri”, declară Michael Kaiser, reprezentant al platformei.
Obligații legale pentru comercianți și producători
Dincolo de inițiativa individuală, comercianții sunt obligați prin lege să raporteze autorităților cantitățile de alimente pe care le aruncă anual. Ministerul Agriculturii lucrează de mai mulți ani la o platformă digitală dedicată, unde companiile vor fi nevoite să încarce atât cantitățile de produse aruncate, cât și măsurile concrete luate pentru reducerea risipei.
Conform Ministerului Agriculturii, platforma va deveni funcțională abia de la începutul anului viitor. Companiile vor fi obligate să încarce anual acolo planurile pe care le au pentru a diminua risipa alimentară, dar și măsurile pe care le iau concret în această direcție. Tot aici vor fi monitorizate și cantitățile de mâncare donate anual.
